Facebook Pinterest Instagram

O incursiune în artele frumoase româneşti: PICTORIȚELE SECOLULUI AL XX-LEA

Pe fondul transformărilor sociale și economice ale secolului al XX-lea, în arta românească se petrece o reevaluare a formelor estetice, a culorilor și a mijloacelor de exprimare artistică.

Impresionismul ce revoluţionează sfârşitul de secol XIX este cel ce pune bazele noilor curente artistice şi culturale ale secolului XX: fauvimsul, cubimsul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul, suprematismul, expresionismul abstract, arta pop, op arta sau arta optică, minimalismul şi nu în ultimul rând postmodernismul. Artiştii devin experimentalişti inovatori şi conceptualişti ce introduc noţiunea de ‘artă ca idee’.

Arta românească a începutului de secol XX cunoaște o înflorire (artiștii se întorc în țară după studiile din străinătate – ex. Ştefan Luchian), apoi în perioada interbelică apar influențele cubismului şi modernismul prinde contur, iar după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial arta românească intră în umbra presiunii comuniste, unde libertatea de exprimare este suprimată și orientată către așa numitul „realism socialist”.

Cu toate acestea, personalitățile artistice feminine se remarcă și contribuie la solidificarea unei culturi cu care astăzi ne identificăm.

Rodica Maniu Mützner (n. 1892 – d. 1958) a început să studieze pictura cu Nicolae Vermont, care fusese recomandat de Nicolae Grigorescu la solicitarea familiei. Prima expoziție la care a participat Rodica Maniu a fost în 1910 la Salon des Indépendants din Paris. În 1923, a fost căsătorită cu pictorul Samuel Mützner. După căsătorie, Rodica Maniu a stat o perioadă la München și apoi a revenit la Paris.

În 1924 a expus la Bienala de la Veneția, apoi, în 1929, la Expoziția internațională de la Barcelona. Atrasă de grafică, acuarelă și ulei, surprinde în operele sale peisaje (Havuz la Tivoli, Peisaj-Cenzano, Peisaj din Roma, Peisaj din Corsica, Stânci la Caliacra, Capul Caliacra), imagini ale locurilor vizitate (Prăvălii din Damasc, Stradă din Orient, Interior de bazar la Ierusalim, Arabi, Moscheea Omar), lumea satului (Culesul bumbacului, Fete la cules de mere, Cules de vie, La vie, Şezătoare la ţară) şi portretistică (Femeie în albastru, Balerina, Femeie cu mandolină, Cântăreaţa din lăută, Portret de copil, Portret de bătrână).

Micaela Eleutheriade (n.17 iunie 1900 – d.1982) a fost una dintre marile pictorițe ale țării și descendentă directă, prin mamă, din familia pictorului Gheorghe Tattarescu. 1926 – Debut la ”Salon des Independants” din Paris și „Salonul de primăvară” din București. 1931 – Obține Premiul Salonului Oficial din București. În portofoliul Micaelei Eleutheriade se regăsesc multe genuri, precum peisaje [Mangalia, Vedere din Ploieşti (Grădina publică), Peisaj din Suhumi, Cultură de varză pe nisip], natură statică (Natură statică cu ciclama, Cactuşii, Vas cu ramuri de salcie), influenţe de artă populară (Cocoşul, Pasăre), desen, gravură, nud şi portret.

Criticul de artă Radu Ionescu aprecia picture ei ca „Unitară datorită amprentei personalităţii sale puternice (…) o evoluţie lină, logică, îmbogăţită continuu. Chiar atunci când s-a apropiat de inspiraţia folclorică, ilustrând basmul, pentru care a adoptat tehnici inedite, recunoaştem prestanţa imaginilor create de artistă, cărora le aduce, în plus, un umor sănătos, robust”

Cecilia Cuţescu-Storck (n. 14 martie 1879  – d. 1969). Artist plastic, prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa si prima femeie din România care a realizat pictură murală: holul Băncii Marmorosch-Blank, lucrările numite Industrie, agricultură şi comerţ şi Istoria negoţului român de la Academia de Ştiinţe Economice. A mai pictat sau desenat capete de expresie, portrete sau diverse nuduri.

A urmat cursurile liceale la „Şcoala Centrală” din Bucureşti şi pictura, ca bursier al statului român, la Academia de Pictură din München, „Damenakademie”, la „Académie Julian” din Paris şi la École des Beaux Arts. A expus la „Salon d’Automne” şi la „Champs de Mars”, din Paris, la Atena, Bruxelles, Amsterdam, Haga, Veneţia, Barcelona, unde a obţinut un „grand prix”.

Cecilia Cuţescu-Storck a fost membru fondator al Asociaţiei pentru Emanciparea Politică şi Civilă a Femeilor din România. Uniunea Artiştilor Plastici o omagiază la împlinirea a 75 de ani de activitate artistică, prilej cu care artista a declarat „Sunt măgulită când mi se admiră pictura, dar mă simt fericită atunci când am prilejul să constat că ea e admirată drept un produs, o creaţie a artelor româneşti. Atunci ştiu că am făcut ceva pentru patria mea şi mulţumirea îmi dă aripi să încerc mereu alte lucrări”.

În 1909 s-a căsătorit cu sculptorul Frederic Storck, fiul fondatorului școlii de sculptură din România.

Nina Arbore (n.8 octombrie 1889 – d. 1942), pictoriță și graficiană. A studiat cu expresioniștii germani Iank, Fehr şi Schmidt și cu coloristul francez Henry Matisse, artiști de prestigiu, cărora a încercat să le aducă un elogiu cu ocazia expoziției personale de pictură din anul 1928 de la București.

Între anii 1927–1930, participă la expozițiile Societății de Arte Frumoase din Basarabia. Figurează în numeroase cataloage de artă ale timpului.

În anul 1929 a fost distinsă cu Diploma de onoare cl. I în cadrul Expoziției Internaționale de Arte Plastice de la Barcelona, Spania. Este cunoscută mai mult pentru desenele expresive și gravurile cu tematică socială, care au ilustrat paginile revistei „Cuvântul liber”, din perioada interbelică.

A fost o prezență constantă și agreabilă la Saloanele Oficiale ale vremii și la alte expoziții de grup, precum Arta română, Arta nouă, Grupul nostru, Expoziția de artă futuristă de la Roma, Expoziția Internațională de Arte Plastice de la Barcelona (unde Nina Arbore este distinsă cu Diploma de Onoare Clasa I-a în anul 1929).

Artista este, de asemenea, apreciată pentru gravurile sale cu tematică socială și a desenelor cu care a ilustrat in perioada interbelică revistele „Adevărul literar și artistic” si „Cuvântul liber”. Multe dintre desenele sale au apărut și în revista „România muncitoare” precum și în alte publicații periodice.

Nina Arbore este cunoscută și pentru ornamentarea Bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena din Constanța prin executarea unei picturi murale de 2.000 m².

Operele sale au fost incluse în multiple colecții publice: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă București, Muzeul Municipiului București, Biblioteca Academiei Române etc.

Nadia Grossman Bulighin (n. 1891 – d. 1930). Lucrările ei se fac remarcate cu ușurință datorită inovațiilor tehnice și stilistice la care artista recurge natural, fără ostentație. Formată în mediul artistic parizian, Nadia Bulighin adoptă modul de reprezentare cubist, reușind să aplice vocabularul plastic redus la linii și curbe unor compoziții aproape totdeauna inspirate din viața cotidiană. În ceea ce priveşte evoluţia artistică a Nadiei Bulighin, anii petrecuți în Sankt Petersburg, în atelierul lui Ivan Bilibin, i-au oferit structura și grafismul tipic artei rusești, dar și pasiunea pentru folclor şi tradiţie.

Eugenia Filotti Atanasiu (n. 1880 – d. 1968) este un reprezentant al generației de pictori interbelici, premiată atât pe plan intern cât și internațional. Pictorița și-a început studiile în țară Academia de Arte Frumoase (1900-1904), apoi le continuă la Paris după 1905 vreme de aproape zece ani.

După mai multe expoziții atât la Paris cât și în București decide să se stabilească înapoi în țară în 1944. Neputându-se alinia cu realismul-socialist al saloanelor republicane și având și o reputație proastă în România socialistă datorită rădăcinilor sale burgheze și călătoriilor în afara țării, operele și activitatea sa devin rar expuse publicului. Eugenia Filotti Atanasiu pictează până la finalul vieții. Astăzi, picturile ei își revendică locul binemeritat în atenția publicului.

Elena Muller Stăncescu este cunoscută pentru lucrările Coacăze și cireșe, Mușcate la fereastră, Sânziene și narcise, Flori de câmp, Bujori, Gutui, Grădina cu flori.

Va puteți bucura de câteva dintre lucrările de referința ale acestor minunate pictorițe cu ocazia licitației „Doamnelor artelor frumoase românești” care va fi ținută de Artmark pe 3 octombrie 2017. Expoziția va începe cu doua săptămâni înainte de licitație, pe 18 septembrie 2017.

Interior la Balcic, Nutzi Acontz

Interior la Balcic, Nutzi Acontz

Lectura, Nadia Grossman Bulighin

Lectura, Nadia Grossman Bulighin

Magarusul negru, Lucia Dem Balacescu

Magarusul negru, Lucia Dem Balacescu

Crizanteme, Mina Byck Wepper

Crizanteme, Mina Byck Wepper

Dobrogea, Rodica Maniu

Dobrogea, Rodica Maniu

Nunta la Nice, Magdalena Radulescu

Nunta la Nice, Magdalena Radulescu

Flori de câmp, Margareta Sterian

Flori de câmp, Margareta Sterian

Surori, Ghislaine Lambert

Surori, Ghislaine Lambert

Mulțumim ARTMARK pentru imagini!







Previous Post

Manifestul animalului în forma bijuteriei

Next Post

Mandala, desenul spre tine





Te-ar putea interesa și


More Story

Manifestul animalului în forma bijuteriei

Este cunoscută de mii de ani afinitatea între femei și bijuterii. Se completează reciproc. Există un parteneriat bazat...